Fără sens

   Înconjurată de gheare , balansoare murdare . Transpirată , o fată rară . Plânsă , e vară . Pe marginea prăpastiei , la capătul lumii , Soare . Urlă şi tună , animale . Muşcă .. în aer . Prânzul şi gata . Fata a fost sortită să moară . Digerată , depusă în excremente pe malul oceanului . Viermi şi balegă de sens . Impuls pe contrasens . Nu e o orgie sexuală .. din păcate . Însă canibalismul are de toate . Oase , spermă , ălea sculate . Nu-i aşa că-i drăguţ ? Ea înclină din cap de emoţii , mimând orgasmul . El se năpusteşte , aparent o striveşte , o răsuceşte . Căzând în prăpastie . Ceata de lei , aruncă cu-o praştie . Turbaţi , evaluaţi . Înfometaţi . Nişte rataţi . Animale .

   Sângele se prelinge .. în jos . Ea atârnă .. cu capul în jos . Inconştientă , murdară , goală . El îi linge vaginul , sânii şi gura . Defapt toate componentele corpului . Mirosul ei atrage “duşmani” . Saliva lui îi va scăpa de vizite neaşteptate . ( Şi eu care credeam că fata e moartă . Tăiată , decupată , linsă ) Zise cititorul cel idiot . ( Tu citeşte , eu îmi văd de treaba mea . Abia la sfârşit tragem concluziile ) Zise naratorul obiectiv . Sălbatic , retroactiv . Viitor fictiv . Se trezeşte . Lângă un copac , legată , el o înveleşte . Ţipă ironic , jeleşte . E şi normal , om banal . Materia-i plouă , emoţiile-i cunosc o categorie nouă . Canibalul n-o mănâncă cu una , cu două . Morman de căcat , înconjurat de muşte . O maşină ( rahat ) şi-un înger ( pur ratat ) . Realmente obsedat . Nici măcar nu-i pasă că e goală şi el o priveşte insistent . Nu se gândeşte la sex , ci la viaţă . O salvase . N-au cuvinte şi ea îl minte . O iubeşte ! Leşină şi simte . Ea ! O dezleagă şi fuge . Îşi deschide aripile şi zboară . Deasupra realităţii , obscenităţii , simplităţii . Doarme . Plutesc într-o mare de apă . Încă doarme pe aripa lui , aripa monstrului . Liniştită , fericită , excitată , iubită . El nu e egoist , nebun sau altruist . Nici pe roţi , dominat de scurtcircuite .

   Îl priveşte platonic . Nu-i Adonis . Sfere şi cercuri . Păr , gheare şi sferturi . Vânat şi vânător . Social dăunător . Iubire şi omor . Te ador .. Şoptind , un narator ( ooo .. e îndrăgostit ) . Hai , te-am păcălit . Marş la culcare .

   Ironie , asta-i clar . Te înşeli , e în zadar . Două puncte şi un zar . Armageddon ! Foreza evoluţiei . Materie , disoluţie . Lacrimi , revoluţie . Timpul .. o soluţie . Iluzie . O planetă şi un punct . Un om , un amănunt . Iubire şi destul . Religie şi-un preot fudul . Modestie , canibal . Egoist lovesc ţambal . Milioane de ani , temporar . Epic şi imaginar . Nu glumesc , scriu aşadar . Începutul melodie , cu destin , melancolie . Plictis , multă agonie . Sfârşit , comic , mie ? Lacrimi , o mie . Lovesc nisipul , cu ghiarele . Galaxiile şi Soarele . Punctele şi toate ţoalele .

   Animale fără sens . Roboţi pe contrasens . Aberez iarăşi un vers . Imperfect , dar nu defect . Colorat , anomalie , o poveste de iubire . Genii , nebuni , o mie . Simplu , complot şi ţie . Supă şi fericire . Gânduri , vise .. amintire . Copii , mame .. Grupuri şi mâine . Sorb , cu paiul , o mulţime de puncte . Clişee mărunte . Sorb , s-a terminat . Sucul ! Materie cu sens . Clustere făr de înţeles . Şi tu ? Aglomeraţie . Visez la gara cu raţie . Când lovesc în tentaţie . O planetă , câţiva indivizi în formaţie . Social , dilataţie . Enumeraţie . Caractere , anticipaţie . Da , şi ? ( cititorul , obosit , plictisit , nenoricit ) . Aşteaptă . Urcă o treaptă . ( emoţii , sentimente , grai , resentimente ) . Cititor tembel . Ia uite la el . Răbdare . Cică mâine mai e Soare . Să simţi a ei savoare . Chiar dacă te doare . Că într-o zi ea moare . Cimitir . Roţi şi câteva coridoare . Revolver , pudoare . Nesimţită , oare ?

   Revenind la narator , cel mai mare aberator ( tac ) . Curăţ aripile de .. nisip . Ţip . O iau în braţe . Nu vreau să mă excit . Implicit . Neg , e tocit . Cuvintele s-au cam rărit . Cum ţi-am povestit . Marea urlă . Demonul tună . Ea râde . Eu stau pe-o bucată de ceară . Aşteptăm sfârşitul . Împreună . Cred că asta-i important . Două puncte pe-o sferă . Iubind , El , o Ea , o eră . Materie , raţiune , moarte şi spume . N-am murit .. niciunu . Marea s-a golit , materia s-a unit . Sensul prevestit . Sclifosit . Creionul aiurit . Crede c-a sosit . Sfârşit , atât , iubit ! N-a fost rănit . Fericit !

   Pacientul , pardon , pacienta , e despachetată . Dezbrăcată , dezasamblată , moartă . Nu-s necrofil , las-o baltă . Drăguţă şi zâmbeşte , sensul nu-şi iroseşte . Roseşte ! Sângele-i cloceşte . În zadar el se piteşte . De un cleşte . Viermele lui peşte . Seamănă cu un om care doarme . Nici măcar nu pute .. Foarte tare .. frate ! Am două prezervative în nări , să n-o dau în alte zări . Narator pervers ! Cititorule .. chiar nu scriu ultimul vers . Taci ! Demonul o priveşte ironic . Platonic .. bucată de carne împuţită . Mai ieri o fată sclifosită . Azi la rotisor schingiuită . Lovită ! De paharul cu apă .. Patetic . Sclava evoluţiei .. Îngerul face sex cu rezoluţia . E chiar naşpetă . Fără zâmbet , fără nări , fără buze , fără sâni , fără “ass” străbatut de nervi .. mulanţi . Materia doarme . Creionul staţionează . Jean , a lu Mitică , boxează .

   Ce rămâne din ea , până la urmă ? O amintire .. vise nerealizate . Toalete epuizate . Anticoncepţionale uzate . Pupile dilatate . Gânduri deshidratate . Chiar aşa ? Nu pot decât a răspunde simplu , da ! Intestine pline cu ceva alb de la ultimul oral . Ciclu neapucat ! Destin ratat .. realizat . Demonul excitat .. Şi când îi şopteam că vrea s-o omoare . O durea la bască . Ne privim , nu apăsăm nicio tastă . Opuse , lacul şi marea , orezul şi sarea . Aberez , îţi lipseşte răbdarea . Dedic epuizarea , generaţiei de cacao ( la propiu ) . Pantaloni maro . Esofag cu viermi . Teatru şi moarte ! Cărţi aruncate . Viitoare decupate . Pardon , eu decupez al eu tendon . Ştiu că nu sună mişto , sunt tembel , dar n-am ghidon . Patinez pe caractere , tastatura plină de miere . Ciudat ! Bă , să mor , eşti un ratat ! ( cititorul impar , către naratorul , dincolo cu-n par ) . Scrii căcaturi şi pute . Sunt şmecher , o scriu , am sonorul pe mute . ( Să-ţi dau foc , cititor naiv . Pa ! ) . Error : ” Not connected to wordpress , reader number xxx ” .

   Dragostea ? Visele şi tentaţiile . Reciteşte ! Textul de mai sus . El degeaba boceşte . ( Bă fraiere .. m-am prins . Te dai în bărci că scrii în rime . Degeaba te caci pe tine ! ) . Şi ? Eşti penibil , laş şi accesibil . Stai naibii în banca ta şi nu mai comenta aşa . Prefă-te că e vina ta . Nu mai ofta . ( naratorul cu mâna pe .. tastatură ) . Demonul se distrează . El dansezează . Pe-un cadavru .. chiar dacă al ei prieten oftează . Urinează cu viermi , prin a ei cavitate bucală . Sărut-o acum băi Păcală . Că spui c-o iubeşti , o doreşti , atât investeşti . Că-i frumoasă ( era ) şi-o fraiereşti . E tot ea . Iubita ta . De ce întorci capul şi dai vina pe materie ? Pute a sens , evoluţie . Nu-ţi place revoluţia . Îndură ! Oase şi câteva paste . ( nu mai da “copy-paste” , nu la asta mă refeream ) . Ea ? ( da boule , ea ) . O ignori complet . Ejaculezi incoerent . În alta . Care pute a parfum de roze . E vie şi aveţi multe poze . Trădătorule . Iubeşte , doreşte , cu sens . De ce ?

   Acelaşi mal , ocean , înger .. privind prin ochean . Acelaşi zbucium , gânduri , haos . Un demon o sărută .. pe Ea . Demonul imaginaţiei mele . Într-un peisaj inexistent . Aş vrea s-o pot atinge măcar odată . Vreau .. în cuvinte simple . Vreau să exist , o clipă , în realitatea Ei . Vreau să am buze nedecupate . Vreau sentimente şi emoţii . Vreau simplitate . Vreau să visez .. măcar odată . S-o strâng în braţe , dar n-am . S-o sărut , dar nu pot . Ea e un punct , eu sunt un Înger . O chestie cu aripi care nu există . Non-sensul , perfectul , Naratorul . Vampirul , durerea , destinul . Materia şi sensul . Agonia şi orgasmul . Timpul şi viaţa . Totul şi Eu . Fulgere şi tunete . Cutremure şi împărăţii . Caractere şi nenumărate minunăţii . Un peşte în oceanul existenţei . Normalitatea în haos . Un vulcan erupe pe insula pustie . Mi-am luat zborul , nimeni nu mă ştie . Atemporal şi Ea e moartă . Pardon , mă naşte . Azi trebuie să zbor fără să mă gândesc . Printre puncte sau stele . Clustere de galaxii . Forme câte nu mai ştii . Privesc un punct , e Totul . Universul zis Furnică . O mare de forme , sfere şi Ele . Fotoni , culorile mele ..

   Ea nici măcar nu există . Înafara lumii . Piticii scriu o poezie pe margina de hârtie . Undeva alături mie . Atât cunosc , o masă şi puncte . A scrie poezie . Veghez existenţa cum toată se scrie . Pe sulul de hârtie . Cum cele două personaje săr pe mica ferestruică . Şi nici măcar nu erau liberi . Egoistul a înecat-o , gândindu-se la penetrare . N-o iubea , doar aşa realiza . Destinu-i se scria . Naratorul povestea . Cum ea încet se stingea .. Şi nu mai răsufla . Fulgerul nu exista . Ea nu mai plângea . Pe malul oceanului , împuţiţi . Dezasamblaţi , pierduţi , în lanţuri . Două bucăţi de lemn cu fond de ten . Culori şi buze decupate . Degeaba . Nici măcar Eu nu pot evada . Nu-i pot condamna . Răsuflu în rime , plantez antonime .. Atât !

   Înconjuraţi de ape , istoviţi . Ne ţinem în braţe . Mă priveşte şi ştiu .. Că mi-ar fi spus că mă iubeşte . O ţin la suprafaţă . Valuri ne lovesc în faţă . Lacrimi şi apă . Gânduri şi iluzii . Un fulger s-arată . Un demon .. nu-l văd . Mă înec şi o trag după mine . Am eşuat ! Mă scufund în materie şi îi culeg . Le suflu viaţă . Sunt demon . Îngerii nu mint ! Ea stă lângă mine şi de abia răsuflă . Tuşeşte . Pe malul unui ocean , într-o altă realitate . Plouă un demon . Demon fără sens !

   Sinonime , antonime , paraziţi şi acronime . Eşti un nimeni ! Stai pe o planetă în necunoscut şi nici măcar nu-ţi pasă . Cine eşti .. Chiar ? Te supui evoluţiei . Recurgi la emoţii şi gânduri murdare ( repet , ai răbdare ) . Nici în fund .. dacă te doare . Maţule gros .. Venind spre casă cauţi momentul potrivit să-ţi arăţi egoismul faţă de ea . Momentul să o săruţi .. pe frunte . Pardon , pe limbă . Să faci transfer de molecule . Să o foloseşti . Să te exciţi . Tu , omule ! Cu ochelari şi basma verde . Eu , învârt o bilă . O cană de apă şi puncte . Te învârt pe tine , între degete . Gemete ! De după uşă . Axiome , religie , poezie , şcoală . Copii bâzâie . Nevasta-i babă . Universul , un punct , un om . Un atom , pe autostrada cunoaşterii . Tu nici măcar nu-ţi dai interesul . Ai impresia că faima , banii sau sensul pe patru roţi te scapă de haos . Dar tu , ca instanţă , eşti deja mort . Timpu-i doar o iluzie , pentru bătrânul nostru univers . Un “puzzle” de puncte .. Iar tu ai de făurit o sferă . O sferă cu sens , în eternul nimic ! Eşti laş . Las pe mâine , oricum nu poţi face azi . Te îmbeţi cu spectacole , partide de amor , copii pe coridor . Câteva ejaculări , excursii , filozofii şi gata . Poze de album , oase pe o piatră . Zâmbete şi lacrimi , toate au fost odată . Nu sunt ironic ori plin de non-sens ca tine . Sunt doar un robot deconectat de la First Life .

   Stăteam pe un fotoliu , cu ea în braţe . Dezbrăcat , relaxat , excitat . Pe viaţă asigurat . Universul aştepta să mor , să o las însărcinată , să reglăm producţia de noi născuţi . Să las urme de dioxid de carbon , urină şi fecale . Natura mă iubeşte , chiar şi când ea borăşte . Face bine la viitoarele plante . Am decis . Glumesc ! Evoluţia decide ! Glumeşte ! Nici măcar ea nu are sens . Se macină haotic , materie şi materie în al nostru univers . Un cablu de gânduri , implantat în gâtu-mi . Ridicol ! Scurtcircuit . Ţip . Îmi dau ochelarii jos şi mă ridic din fotoliu . E prima dată când văd . O priză . Fotolii şi clone . Oameni ciudaţi . Mă ascund . Nimeni nu se aşteaptă la eroare . Orice non-sens era deja eradicat . Nu m-am mai ridicat . Un labirint fără uşi , fără ieşire . Oameni cu măşti , probabili ei controlează evoluţia . Sunt o clonă . Decid ! Respir ! Alerg ! Gândesc ! Doresc … s-o iubesc . Acum pot . Fără să mă păcalesc că-s înger sau demon . Atâtea vise proiectate printr-un cablu . Ajuns în faţa fotoliului ei , încep să plâng . Tăiată în două , fără de milă . Un mesaj în alb şi negru : ” eşti tot un om ” . Răsuflu , mă calmez . Soluţie întodeauna este . În vis , un înger a sărit pe mica ferestruică împreună cu ea şi a salvat-o . În realitate n-am aripi . Un fals implementat în a noastră minte . O matrice perfectă . Un vis , în vis . Probabil şi ei visează . Şi chiar de nu , voi avea grijă să-i derutez . Acum privesc altfel lucrurile . N-am lanţuri , ci oase . N-am vise , ci gânduri dubioase .

   I-am decupat buzele cu dinţii . Atât mai am de la ea . Am decodat programul şi mi-am desenat aripi . Am găsit şi malul mării . Alerg în fiecare dimineaţă . Cu ale ei buze în buzunar . Departe de sistem , închisoare sau blestem . Visez . La fotoliu , orgasme şi concerte . Eu , naratorul . Noi oamenii nu putem îndura eternitatea . Dar eu nu mă împac cu banalitatea .