Zborul

   Acelaşi mal , ocean , înger .. privind prin ochean . Acelaşi zbucium , gânduri , haos . Un demon o sărută .. pe Ea . Demonul imaginaţiei mele . Într-un peisaj inexistent . Aş vrea s-o pot atinge măcar odată . Vreau .. în cuvinte simple . Vreau să exist , o clipă , în realitatea Ei . Vreau să am buze nedecupate . Vreau sentimente şi emoţii . Vreau simplitate . Vreau să visez .. măcar odată . S-o strâng în braţe , dar n-am . S-o sărut , dar nu pot . Ea e un punct , eu sunt un Înger . O chestie cu aripi care nu există . Non-sensul , perfectul , Naratorul . Vampirul , durerea , destinul . Materia şi sensul . Agonia şi orgasmul . Timpul şi viaţa . Totul şi Eu . Fulgere şi tunete . Cutremure şi împărăţii . Caractere şi nenumărate minunăţii . Un peşte în oceanul existenţei . Normalitatea în haos . Un vulcan erupe pe insula pustie . Mi-am luat zborul , nimeni nu mă ştie . Atemporal şi Ea e moartă . Pardon , mă naşte . Azi trebuie să zbor fără să mă gândesc . Printre puncte sau stele . Clustere de galaxii . Forme câte nu mai ştii . Privesc un punct , e Totul . Universul zis Furnică . O mare de forme , sfere şi Ele . Fotoni , culorile mele ..

   Ea nici măcar nu există . Înafara lumii . Piticii scriu o poezie pe margina de hârtie . Undeva alături mie . Atât cunosc , o masă şi puncte . A scrie poezie . Veghez existenţa cum toată se scrie . Pe sulul de hârtie . Cum cele două personaje săr pe mica ferestruică . Şi nici măcar nu erau liberi . Egoistul a înecat-o , gândindu-se la penetrare . N-o iubea , doar aşa realiza . Destinu-i se scria . Naratorul povestea . Cum ea încet se stingea .. Şi nu mai răsufla . Fulgerul nu exista . Ea nu mai plângea . Pe malul oceanului , împuţiţi . Dezasamblaţi , pierduţi , în lanţuri . Două bucăţi de lemn cu fond de ten . Culori şi buze decupate . Degeaba . Nici măcar Eu nu pot evada . Nu-i pot condamna . Răsuflu în rime , plantez antonime .. Atât !

   Înconjuraţi de ape , istoviţi . Ne ţinem în braţe . Mă priveşte şi ştiu .. Că mi-ar fi spus că mă iubeşte . O ţin la suprafaţă . Valuri ne lovesc în faţă . Lacrimi şi apă . Gânduri şi iluzii . Un fulger s-arată . Un demon .. nu-l văd . Mă înec şi o trag după mine . Am eşuat ! Mă scufund în materie şi îi culeg . Le suflu viaţă . Sunt demon . Îngerii nu mint ! Ea stă lângă mine şi de abia răsuflă . Tuşeşte . Pe malul unui ocean , într-o altă realitate . Plouă un demon . Demon fără sens !