Viitor sălbatic

9 mai 2008

   Înconjurată de gheare, balansoare murdare. Transpirată, o fată rară. Plânsă, e vară. Pe marginea prăpastiei, la capătul lumii, Soare. Urlă şi tună, animale. Muşcă.. în aer. Prânzul şi gata. Fata a fost sortită să moară. Digerată, depusă în excremente pe malul oceanului. Viermi şi balegă de sens. Impuls pe contrasens. Nu e o orgie sexuală.. din păcate. Însă canibalismul are de toate. Oase, spermă, ălea sculate. Nu-i aşa că-i drăguţ? Ea înclină din cap de emoţii, mimând orgasmul. El se năpusteşte, aparent o striveşte, o răsuceşte. Căzând în prăpastie. Ceata de lei, aruncă cu-o praştie. Turbaţi, evaluaţi. Înfometaţi. Nişte rataţi. Animale.

   Sângele se prelinge.. în jos. Ea atârnă.. cu capul în jos. Inconştientă, murdară, goală. El îi linge vaginul, sânii şi gura. Defapt toate componentele corpului. Mirosul ei atrage “duşmani”. Saliva lui îi va scăpa de vizite neaşteptate. (Şi eu care credeam că fata e moartă. Tăiată, decupată, linsă) Zise cititorul cel idiot.(Tu citeşte, eu îmi văd de treaba mea. Abia la sfârşit tragem concluziile) Zise naratorul obiectiv. Sălbatic, retroactiv. Viitor fictiv. Se trezeşte. Lângă un copac, legată, el o înveleşte. Ţipă ironic, jeleşte. E şi normal, om banal. Materia-i plouă, emoţiile-i cunosc o categorie nouă. Canibalul n-o mănâncă cu una, cu două. Morman de căcat, înconjurat de muşte. O maşină (rahat) şi-un înger (pur ratat). Realmente obsedat. Nici măcar nu-i pasă că e goală şi el o priveşte insistent. Nu se gândeşte la sex, ci la viaţă. O salvase. N-au cuvinte şi ea îl minte. O iubeşte! Leşină şi simte. Ea! O dezleagă şi fuge. Îşi deschide aripile şi zboară. Deasupra realităţii, obscenităţi, simplităţii. Doarme. Plutesc într-o mare de apă. Încă doarme pe aripa lui, aripa monstrului. Liniştită, fericită, excitată, iubită. El nu e egoist, nebun sau altruist. Nici pe roţi, dominat de scurtcircuite.

   Îl priveşte platonic. Nu-i Adonis. Sfere şi cercuri. Păr, gheare şi sferturi. Vânat şi vânător. Social dăunător. Iubire şi omor. Te ador.. Şoptind, un narator (ooo .. e îndrăgostit). Hai, te-am păcălit. Marş la culcare.

7 Responses to “Viitor sălbatic”

  1. cip Says:

    super modalitatea de a scrie… tine-o tot asa..imi place;)

  2. farasens Says:

    Mersi !

  3. DeeDee Says:

    Nu e deloc genul a ceea ce citesc de obicei, dar uite ca mi-a placut :) Bravo.

  4. Alinutza Says:

    E interesant cum transformi toate trairile, emotiile, in instincte. Oare asa suntem noi, niste animale guvernate de instinct? Oricum, dragostea invinge, nu? :D

  5. farasens Says:

    Animale , instincte , piper , egoism , nevoi .
    Dragostea “reseamnează” .

  6. Diana Says:

    superb! intre carnal si sentimental. intre simtire si pornire. intre animalic si sublim. intre decadenta si zbor. o lupta din care invinge iubirea daca ai sufletul curat, sanatos. bravo! foarte frumos scris.

  7. zebraaa Says:

    orgasm perfect: emil cioran+ciocolata calda


Leave a Reply