Două puncte

   Nu scriu despre un subiect banal , ţigări aprinse .. nici despre un canal . Haotic , captivant , ireal . Revenind la oile noastre ( încă suntem în sfera realului ) o să păşim spre subiect . A fost odată ca-n poveşti , a fost ca niciodată , un lanţ , un băiat şi-o fată ( după cum observi în această ipostază banalul naşte curiozitate . Ştii că n-am să continui cu nişte porcării şi probabil am să prezint ceva interesant . Inconştientu-ţi simulează poveşti nemuritoare .. Pac ! ) . Ea , el . Stânga , dreapta . Mort şi viu . Două puncte , una-n freză . M-am culcat cu-o congoleză .

   Nu pot deschide ochii . Mă doare capul şi-mi simt picioarele ude . Tuşesc de jumătate de oră , deşi n-am telefonul mobil la mine . Mă furnică pielea şi nu pot să mă mişc . Nu pot deschide ochii . Mă dor sânii şi nu sunt excitată . Nu tuşesc , doar mi se pare . Ce se întâmplă cu mine oare ? Nici măcar gâtul nu se mişcă . Nu mă ascultă şi mi-e teamă . Să nu cumva să-mi fi scăpat rujul pe jos .. Sunt sigur . Sunt îndrăgostită . ( ai dreptate , simultan cei doi , ea şi el îşi prezintă situaţia iniţială . Chiar dacă naratorul dorea să sporească misterul neamintind acest mic clişeu compoziţional , v-am scris eu .. cititorul ) .. mi-a banalizat opera . Aşteaptă să mătur flegma de pe pixeli .. N-ai cu cine domne ! Revenim la ei . Ba nu . Prea multă ironie mascată , sentimente şi gura căscată . Acum chiar revin la ei . Am găsit mătura cea nouă . Nemişcat , robotizat ( am să schimb cuvântul ăsta . Şi pe mine mă calcă pe nervi ) , obsedat . Nemişcată , păpuşă gonflabilă ( oo da . Oricum ne plictisisem de cuvântul cu “r” ), asentimentală . Într-un acvariu , fără peşti . Nu se îneacă . Sunt deasupra apei , de la gât în sus . Ce peşti să mai reziste în larma asta .. tuşesc amândoi şi ea nici măcar nu simte . Au câte o coroniţă pe cap şi CV-ul pe spate . Arborele genealogic desenat pe faţă şi nimic .. Un copil .. ( vroiam să scriu ceva , dar mai bine nu ) îi priveşte . Imediat el ţinteşte , pe el îl loveşte . Pe ea o găureşte . Cu săgeata .. nesimţitule . Recunoaşte ! Bibelou .. de platină . Fecale şi urină , apă şi motorină . Pute a realitate impregnată cu sens . Dorinţe , vise , realizări la Grădina Botanică . Sunt atât de importanţi încât naratorul îi divinizează . Creionează , stilizează .. contur . O palmă peste obraz şi fese . El , ea . Pardon . Mă scuzi . Am adormit pe tastatură şi cineva mi-a furat ideea . Nu-i cititorul ci ăla . Creierule , lasă-mă . Măcar o zi , lasă-mă să scriu . Ce vreau eu despre el şi ea . Dar lasă-mă . Nu te las , trebuie să-ţi înveţi rolul . Mâine ai o nouă zi de înotat haotic şi tu-ţi pierzi timpul ironizând blocul de cuvinte . Să nu te mai prind !

   Cum naratorul a plecat , eu nici acum nu v-am lăsat . Aş vrea să continui poveste dar n-are rost . Prefer să măture ăla prin curte , decât aşa . Chiar nu-mi pasă . Se face la loc . Creioane să avem , că ne descurcăm . Ceau … ( ce cuvinte au şi oamenii ăştia .. auzi la ei .. citeşte . nu contează .. ) .