Închisoarea resemnării

   Despre libertate în secolul 21 . Libertatea este noţiunea care identifică un mod de a trăi . Probabil în viziune ta , dacă trăieşti într-un anume mod , eşti liber . Călătoreşti , iubeşti , munceşti , câştigi nişte bănuţi , ai o maşină frumoasă şi o soţie fabuloasă . Poponeţul ei e fenomenal . Excită catastrofal . Secolul plin de posibilităţi , secolul în care orcine poate face bani frumoşi şi face sex într-o staţiune exotică . Prostituate ieftine sunt , fetiţe deştepte sunt ( a se remarca că nu ironizez femeia , cât prost gustul şi naivitatea excesivă ) . Ce ne mai trebuie ? După părerea mea libertatea asta de ne-o oferă acest secol este o închisoare . Libertatea aşa cum este înţeleasă ne condamnă subconştientul la lenevire . La naivitate ( repet ) , dar şi la resemnare . Munceşti şi ştii că în vacanţa de vară ţi-o poţi vârâ cu simţ de răspundere în fata la care ai râvnit tot anul . E deajuns să citeşti două-trei cărţi de seducţie , să mesteci cu atenţie o gumă Orbit şi să nu-ţi pierzi cheile de la maşina ( bineînţeles decapotabilă , tunată , roşie ) . Şi pentru ele e uşor . Pun mâna pe un mascul cu bănet . Şi-o trag de mama focului , o vâră în dos şi-n gură .. nu mai e ca pe vremea măsii , în şură .

   Libertatea nu înseamna stagnare , înseamnă evoluţie . Libertatea nu înseamnă să-ţi cronometrezi erecţia în hotel , în Grecia . Înseamnă că ai informaţie şi poţi face orice doreşti cu ea . Înseamna să nu te limitezi . Şi gândeşte-te ( încearcă măcar ) , ascunzându-te după iubire , bani şi un fir de trandafir , nu eşti liber . Doar duci o viaţa fericită banală şi te vaiţi lauzi cunoscuţilor de plictiseală . Depresiile şi tristeţea sunt la ordinea zilei într-o societate condamnată la libertate . De ce suntem nefericiţi dacă avem tot ceea ce ne dorim ? Pentru că undeva înăuntrul nostru ştim simţim că putem face mai mult . Putem fi mai mult , putem obţine mai mult şi asta doar dacă ne-o dorim îndeauns . Crezi că eşti liber dacă-ţi petreci peste jumătate de viaţă la servici ori în faţa monitorului lucrând pentru o sumă de bani infimă ? Fă-ţi o afacere din care să câştigi cât este necesar ca să trăieşti si restul timpului trăieşte-l liber . Nu-mi spune că n-ai ce face şi moare familia de foame . Trebuie să ai curaj , să scapi de banalitate . Căci altfel , mai bine stai acolo şi scufundă-te în sclavie . Dacă ăsta eşti , n-are cine să te schimbe . Progresul individual nu se face stând în faţa monitorului şi buchisind comentarii . Tot la fel de bine poţi fredona melodia preferată pe munte împreună cu prietena . Sau să citeşti o carte de fabule .. sau ce-ţi place ţie .

   Eşti liber în grădina zoologică . Grădina zoologică a cotidianului . Ne-au pregătit tot ce avem nevoie pentru o viaţă lipsită de griji .. prea mari . Ne-au pregătit locuri de muncă ( modul perfect să ne pierdem o foarte mare din viaţă , departe de informaţie şi sens ) , ne-au pregătit concursuri ( gata să ne antreneze orgoliile şi psihicul într-un mod constructiv .. pentru ei , nu şi pentru noi ) , sate de vacanţă şi două-trei excursii în ţări exotice . Au pus la cale un sistem de învăţământ menit să ne limiteze şi să ne deformeze gândirea . Ne oferă filme cu omoruri şi iubire . La grădina zoologică este cuşca cu maimuţe . Ele privesc oamenii bucuroase , probabil . Altele umblă ignorante cu sula sculată şi ele îşi depurică ( cred că aşa se scrie ? ) copilaşii .. don-juanii de mâine . Ce mi-e cuşca de maimuţe , ce mi-e cuşca tehnologizată în care m-am născut . Câtă ironie însă .. Să construieşti grădini zoologice în grădini zoologice . Ceva de genu : “uite omule , eşti un simplu animal , dar nu o să te prinzi oricum” .

   Nu eşti liber . Cum te simţi ? Realizezi că eşti doar o maşină biologică fără viitor . Că banii , fericirea de moment .. sărutul e indolent . Îţi fixezi un obiectiv mai puţin înalt şi râzi fals când l-ai atins . Chiar ajungi la concluzia că n-ai ce face . Legenda realităţii . În slujba banalităţii . Eşti un robot plin de speranţe . Atât de naiv şi inofensiv . Pâi când tu ştii prea bine că nimic nu are sens .. mai ai curajul să spui că eşti fericit ? Că pentru tine o familie şi nişte clipe drăguţe înseamnă totul ? Că îţi place să munceşti şi să fi angajat model ? Scuză-mă , dar nu totul este roz . Trăim într-o lume în care suntem liberi doar în ipostaza resemnării . Luptăm în continuare , sperăm că într-o zi o să evadăm . Dar nu , nu şi nu ( clişeu ? ) . Nu suntem liberi şi gata . Asta este , încercăm altă poveste .

   La final ? Ai o familie cu o fată şi un băiat . Ai o soţie minunată , ai terminat o facultate , master , doctorat şi cursuri suplimentare . Ţii câteva serviete cu diplome în beci . Bei o bere şi pleci .. la serviciu . Sexul este un deliciu . Animalule , ai un viciu ( mai multe , dar mă ajută la rimă ) . Îţi urez să te penetreze la orificiu . Dormi uşor . Ei veghează pentru tine . Gândesc pentru tine şi-ţi oferă ceea ce ai nevoie . Chiar ştiai ? La tine în oraş s-a deschis un nou Mall . Probabil astăzi este o zi cu noroc . Pardon , deloc . La revedere !

Un alt tip de blogosferă

   Blogosfera e tare variată . De la un copil care scrie despre ce a mâncat la prânz , până la un blogger profesionist care ne povesteşte , ironic , cum se mulge un mânz . Nu am să discut aici despre cine şi cum scrie . Nici despre libertatea blogosferei sau alte bălării . Fiecare cu a măsii .

   Nu de puţine ori mă legăn pe link-urile din blogroll-urile unor necunoscuţi . Dau de bloguri plăcute sau mai puţin plăcute . Ţin să menţionez că rămân profund impresionat când un blogger sau bloggeriţă îşi aşterne ideile , poeziile , prozele sau alte năzbâtii mai mult sau mai puţin interesante . Pentru mine , înseamnă mult mai mult un blog “sincer” , aparent fără sens , decât un blog citit şi răscitit . Pentru simplul fapt că pe blogul citit şi răscitit ( scris de un blogger profesionist ) găsesc tot felul de informaţii , pe care le pot digera pe mai toate site-urile de ştiri , cât şi pe alte bloguri . Pe un blog obişnuit , scris cu sinceritate şi injectat cu o mare doză de subiectivism , găsesc chestii interesante . Găsesc o rimă , o poveste drăguţă şi nişte idei firave . Nu le voi găsi în altă parte . Nu sunt aşa de vizitate , căci googlenauţii digeră mai uşor ştiri consumabile , decât poveşti “nemuritoare” .

   De ce e un alt tip de blogosferă ? Pentru că sunt numeroşi bloggeri în blogosfera actuală care nu ţin cont de trafic sau de faimă . Scriu pur şi simplu şi zâmbesc când apare un comentariu după două săptămâni . Bloguri pe care nu vezi perle de la bac , nici măcar în preajma bacului . Bloguri pe care nu vezi discuţii aprinse despre nea Mititică , nici măcar în preajma alegerilor . Bloguri în care poţi citi , în orice moment , lucruri interesante . Bloguri care fac diferenţa şi merită un “nume” pe Internet . Personaje care probabil nu vor scrie o carte , nici azi , nici mâine , dar vor continua să-şi prezinte frumoasele întâmplări ideatice pe blog . Bloguri care merită citite , deoarece oferă conţinut unicat . Bloguri cu puţine comentarii , dar sincere . Cititorii fideli se întorc şi-şi exprimă corect gramatical părerile despre articole . Nu cititori “spammeri” care umblă după trafic . Nu şi nu .

   Spre ce tinde internetul ? Blogurile ? Spre libertate totală de exprimare . Deşi cantitatea de informaţie este impresionantă şi nicicând nu o vom putea mesteca pe toată , informaţia devine din ce în ce mai bună . Nu mai suntem nevoiţi să citim poeziile amestecate de ironie ale marelui poet Mircea Circulescu . Ne putem “bucura” cu operele unui personaj total necunoscut ( al cărui nume s-ar putea să nu-l aflăm niciodată ) şi vom învăţa mai multe . Nu mai suntem nevoiţi să citim ideile şi supoziţiile jurnalistului x-ulescu . Putem digera opinia sinceră a unui blogger anonim , care nu scrie pentru bani sau trafic . Subiectiv , bată-l vina .

   O nouă etapă a blogosferei ? Cu toţii ştim că cele mai vizitate bloguri ( peste 10 k vizitatori unici pe zi ) sunt ale şmecherilor care scriu vrute şi nevrute . Tag-uri şi subiecte arzătoare care răpesc audienţa . Omului îi e mai uşor să citească un ziar de scandal decât să rezolve enigma poeziei .. lui Andrei . Astfel de bloguri de adapă cu o cantitate impresionantă de vizitatori plictisiţi care intră doar să comenteze ori să-şi facă reclamă . Foarte puţini sunt cei care chiar au nevoie de acele informaţii cu adevărat . Pe când blogurile despre care scriam mai sus au sub 100 de vizitatori pe zi . Din care probabil peste 80 % sunt curioşi despre ce se mănâncă cacao acolo şi se vor întoarce mai curioşi .. dinnou . Bloguri în care deşi conţinutul e unicat , lipsesc vizitatorii prin deşăvârşire . Nu că omul n-ar fi curios de ce se scrie pe acolo ( că este ) , ci că el nu ajunge acolo .

   Ce-ar fi dacă blogurile cu conţinut “unicat” ar avea peste 10k vizitatori pe zi ? După părerea mea ar fi o revoluţie extraordinară pe Internet . Internauţii din toate colţurile ar putea savura poveştile Mariei şi poeziile lui Andrei . Lumea şi-ar schimba opinia despre viaţă şi realitate . Cel puţin n-ar mai sta atât de site-uri de scandal să se certe ca nătărăii . Şi-ar pune biluţa ( creierul , parol ) la contribuţie să comenteze o poezie neomodernistă . Poate lumea n-ar mai urâ atât limba română . Chiar poate ar citi lumea mai mult şi nu s-ar mai exprima incorect şi golăneşte . S-ar mai organiza un pic webul şi s-ar pune dinnou mult mai mult accentul pe libertatea de exprimare . De ce să plăteşti pentru a obţine trafic de calitate , când poate fi mai simplu ? O platformă de blogeri pentru libertate .

   Mă opresc aici . Chiar sunt curios cine va pune în practică această idee şi va deschide prima platformă de blogging pentru noi .. ăştia de aberează .