Eşti imbecil?

1. te ridici de pe scaunul din tramvai (şi nu numai) cu ceva timp înainte să oprească în staţie.
2. îţi astupi urechile şi te alături unui grup imens (pe trotuar). E mai mişto să mergeţi cinci-şaşe, chiar mai mulţi în linie pentru ca ceilalţi să nu te poată depăşi uşor. 
3. într-o sală plină ochi tu-ţi laşi telefonul deschis pe melodie şi faci pe dracu-n patru să deranjezi pe toţi.
4. ai grijă să nu te bagi prea tare în seamă. Întodeauna aşteaptă ca altcineva să-ţi vorbească primul.
5. te uiţi suspect la un personaj necunoscut. Ţi-e greu să mişti ochii şi-n altă parte?

Dans pătrat

   O margine de lume, materia se scurge sub formă de glume. Creionez personajul şi-l împroşc cu sunete. Mă îmbrac în nebun şi migrez pe tabla de şah. Astăzi alerg haotic pe o bucată de lemn. Învăţ pionul să vorbească. Îi scriu o poveste şi o arunc în apă. 

   Ea mă ajută la gătit. Învârte de zor într-o oală cu apă, Creaţia ce avea mâine să înceapă. Desene, poveşti, întrebări diavoleşti şi sensul grotesc. Pute a carne pisată. M-am trezit gol într-o mare de apă. Dau din mâini şi din picioare haotic, când înainte, când înapoi. Cadavre de lemn, maţe asortate, mizerii curate. 

   Am o tablă imensă de şah improvizată în bucătărie. De cele mai multe ori acolo creionez scenariul, pe marginea subconştientului. Îmi fixez două aripi de spate, îmi vopsesc faţa în roşu şi mă aşez într-o căsuţă oarecare. Ea-şi joacă rolul în continuare. Alteori stau la masă cu zilele şi nu scriu nimic. Pesemne că furtunul din ţeastă nu mă alimentează cum trebuie. Atunci intervine Ea şi dă restart.

•    nu toate articolele din tagul joc murdar vor alcătui cartea. Mă bate gândul ca în jocul de cuvinte să ascund o rimă care minte. Sau mai multe, imaginaţia nu-i pe mute.
•   nu ezita să-ţi butonezi părerea într-un comentariu. 

Moromete reloaded

   De ce vreau să închid blogul?

• îmi consumă timp pe care desigur l-aş putea investi în alte lucruri mai inteligente.
• sunt un bou. Spiritul de turmă s-a injectat adânc în mine când m-am înregistrat pe wordpress.com.
• aş putea scrie la fel de bine în Notepad fără să am pretenţia absurdă să mă citească careva. 

   De ce nu vreau să închid blogul?

• încerc să meşteresc o carte, altfel era închis de mult.
• este o metodă inteligentă de exprimare. Decât să-mi pierd timpul aiurea prefer să scriu în rime pe blog.
• cred că ideile mele nu sunt chiar atât de imbecile încât să fie eradicate. 

   Pe scurt, am dreptate sau n-am?

Cât online?

   Navigam într-o noapte prin blogosferă în lipsă de somn. Digeram, ca totul omul, informaţie multă şi măruntă. Fie că n-aveam ce face, fie că încercam să caut un alt mod de relaxare, nu mai contează. Cert este că informaţia respectivă nu mă ajuta cu nimic. Unde bat?

   Câte din informaţiile pe care le mesteci zilnic îţi sunt neapărat importante sau te fac mai “deştept”? Cu ce te ajută saitul ăsta, de exemplu? Probabil ţi-este teamă de anumite lucruri precum astea, de ce nu faci ceva în această direcţie? Preferi să pierzi timpul, să butonezi tastatura şi să trăieşti în al tău univers roz. M-a dus gândul să scriu în titlul cuvântul dependenţă. Este oare potrivit pentru online? Gândeşte-te de câte ori ai comentat pe un blog, doar ca să te bagi în seamă. Ţi-ai pierdut multe secunde fără să primeşti ceva în schimb. Gândeşte-te de câte ori ai scris pe blog, doar ca să fie scris. Că aşa e moda, câteva articole neinteresante pe zi, pentru trafic decent. Apoi ţi-ai dat seama că a fost o prostie şi ai abandonat ideea. Ai învăţat ceva din asta, dar n-ai pierdut prea mult timp? Nu ştiu răspunsul, întreb.

   Prefer să dau un sfat pe care-l consider bun, decât să trântesc un articol fără sens. Uite un blog interesant, ai să înţelegi de ce. Nu doresc să-ţi influienţez modul de gândire sau să te întorci pe blog. Îţi pun o întrebare. Cât ai să te gândeşti tu la ea oare? Avem posibilitatea să selectăm informaţia. Nu spun că acum toată lumea să se apuce de dat sfaturi, îmi prezint o idee. Cât mai scurt, căci lumea preferă altceva. Nisipul din clepsidră se scurge. Noapte bună!